Un om cu întrebări

Ochelari de vacă

Vinere ploioasă. Microbuzul de la birou pleacă la 18:15 către metrou Pipera. Înainte de ieşirea din parcare, se urcă o gaşcă gălăgioasă de fete şi băieţi. Sunt cei care servesc la „Q’s Inn”. Nu cred aibă niciunul mai mult de 25 de ani. Se urcă încărcaţi de pungi în care sunt caserole, cu felurile de mâncare la care au poftit ori pe care nu au avut timp le mănânce în timpul zilei. Unul dintre băieţi nu mai are răbdare şi începe mănânce dintr-o felie brunetă de prăjitură de îndată ce se aşază pe scanul microbuzului. Poate copiii aceştia duc în caserolele acelea de plastic o bucată de tort cu migdale pentru mama ce va sosi abia târziu de la serviciu ori cannelloni pentru bunicul ce vrea ştie şi el ce este un cannelloni:) E ciudat îi văd în straie „civile”, par le aducă multă dezinvoltură pe chipuri, în timp ce „uniformele” din timpul zilei îi arată cumva maimaturi, mai rezervaţi. Coborâm şi privesc în urma lor: o fată cu părul blond şi o alta cu părul roşcat, amândouă cu elastice multicolore în cozi ştrengăreşti. Blugii tăiaţi pe alocuri tresaltă bucuroşi, în ton cu „bascheţii” cu talpă groasă, croită parcă special pentru vremea de afară. Unul dintre băieţi se apără de ploaie cu gluga hanoracului gri în timp ce face glume înţelese doar de el şi de tovarăşii de lucru. Un altul, cu şapcă şi rucsac mare în spate o cuprinde pe una dintre fete pe după umeri. întreb dacă este un gest spontan de simpatie sau reluarea dragostei lor de după program:) Îi privesc aşa cum uit la grupurile de liceeni plecaţi seara de la şcoală … cu zâmbet, curiozitate şi încredere în tot ceea ce îi aşteaptă. Câte poveşti or ascunde copiii aceştia în spatele chipului amabil cu care ne înmânează zi de zi sute de caserole cu mâncare
Privindu-i, înţeleg încă o dată rolul … normator pe care jobul îl preia în vieţile noastre, după terminarea şcolii. Unii dintre ei chiar par abia ieşiţi de pe bancile liceului, poate acesta este primul lor serviciu, intrarea în lumea oamenilor … responsabili. Câte dorinţe or avea … câte speranţe îşi vor fi pus în viitorul care li se aşterne dinainte. avea atâtea le spun. Însă ştiu ar fi în van. Nici eu, la vârsta lor, nu credeam alţii ştiu mai bine ce aşteaptă pe mine în viitor. Aşa  limitez la a le mulţumi amabil în timpul zilei, când îmi înmânează prânzul şi a-i observa discret seara, când orele de plecare de la birou se suprapun.
Îmi închipui pe undeva acest exerciţiu îmi va fi de folos pentru când le voi spune copiiilor mei, mari şineliniştiţi, nu se grăbească, aibă încredere în ei mai presus de orice, fie mereu veseli, creadă totul e posibil.
Aşa până atunci, iau aminte la tinerii aceştia şi îmi scriu într-un caiet, pentru a nu uita vreodată, ceea ce Victor Ion Popa a pus atât de frumos în personajul „Ianke”:
Tinereţea are aşa o fru­museţe pe dinăuntru mare păcat ar fi de n-ar putea s-o zvârle şi pe dinafarăAţi auzit voi de ochelari de vacă? N-aţi auzit! spun eu,  eu am auzit! Ăsta e aşa un obicei pe unde se face brânza de Olanda, nu ştiu ce ţară o fi pe acolo. Nu râdeţi, eu îs prost, de unde vreţi ştiu eu? Şi ascultă ce spun. Acolo, pe la august, când începe iarba de se îngălbeneşte, vacile nu mai au poftă de mâncare şi dau lapte puţin. Şi atunci cine are vaci, le pune aşa un fel de ochelari verzi, le arată aşa o iarbă verde de tot, juri -i primăvară. Şi vacile mănâncă cu poftă şi dau brânză multă… Ei vezi, aşa face şi Dumnezeu cu oamenii tineri. Şi fiindcă au aşa nişte ochelari de tinereţe li se pare tot îi frumos şi bun… Dar noi, suntem mai bătrîni, mai tragem pe sfoară pe Dumnezeu, c-am învăţat aşa un vicleşug, ne uităm peste ochelari… Of, of,! şi ce se vede peste ochelari nu întrebi… Ce te amărăşti de pomană. Ai vezi tu la vremea taLăsaţi-ne acum avem noi grijă de voi, nu suntem duşmani

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 23/08/2015 de în DE ÎNCEPUT şi etichetată , , , .
Follow Un om cu întrebări on WordPress.com
%d blogeri au apreciat asta: