Un om cu întrebări

Amintiri … din copilărie

E tare ciudat să mă uit în buletin, în oglindă şi la ai mei şi să îmi dau seama că nu mai sunt un copil … nu, asta nu înseamnă că am intrat în criza vârstei mijlocii ori că declar de 10 ani că tot 25 de ani împlinesc:)

Am starea asta în momentele în care mă copleşesc … unele amintiri din copilărie.

Eu am crescut, ca mulţi alţii, citind cărţi. De toate felurile. Dar mai mult decât mirosul de scriitură proaspăt tipărită, copilăria mi-a fost vrăjită de altceva: de radio, pick-up şi magnetofon. Mai precis, de ce ascultam la ele: teatru radiofonic şi poveşti.

Mi-au luminat serile, mi-au dat putere ori visare, mi-au adus învăţături şi hohote de râs. Şi aş minţi dacă aş spune că nu sunt recunoscătoare că am apucat un timp în care tehnologia îmi da ocazia să le reascult.

Meditez şi acum la ruleta destinului din “Prinţ şi cerşetor” al lui Mark Twain. Încă ţin minte replicile “catindatului” din “D’ale carnavalului” a lui Caragiale şi suspin de bucurie când “Laleaua neagră” a lui Dumas este văzută preț de o clipă de creatorul ei, Cornelius Van Baerle. Mă văd iar copil ştrengar pe corabia “Căpitanului la 15 ani” al lui Jules Verne ori râd pe săturate amintindu-mi cum “Bolnavul închipuit ” al lui Molière suna din clopoţel şi striga disperat după isteaţa “Toinette, Toinette”:)

Simt regretul profund al lui “Făt Frumos” când nu mai regăseşte nimic din cele cunoscute lui, la întoarcerea din tărâmul “Tinereţii fără bătrâneţe şi vieţii fără de moarte”.

Înţeleg din nou ce înseamnă setea de ceva, ceva mai presus de tine, aşa cum lui Călin Gruia pare să îi fi fost atunci când l-a creat pe “Dor Călător” din “Trandafirul albastru.” Mă înfioară iar și iar puterea fiinţei omenești, ascultând povestea lui “David Copperfield” şi admir inteligenţa lui Mateiaş Gâscarul. Îmi sângerează degetele, la fel ca ale Elizei, împletind din urzici cămăşile fraţilor ei preschimbaţi în lebede în povestea lui Andersen. Mă încântă înțelepciunea din “Sânziana şi Pepelea” a lui Alecsandri şi râd şi acum auzindu-l pe tata spunând în glumă, “c-acu’ zic voba aia”, exact ca “Bădăranii” lui Carlo Goldoni.

Şi niciodată nu am putut asculta fără să plâng “Prinţul Fericit” al lui Oscar Wilde. Nici în cele mai fericite momente ale vieţii mele nu am putut rămâne indiferentă la finalul acestei poveşti, exemplu de generozitate, prietenie şi devotament ….

Mă doare un pic sufletul că pentru copiii mei teatrul radiofonic şi poveştile audio nu vor însemna poate nimic … nu înseamnă că vor avea sufletul mai sărac, există atâtea izvoare din care pot vedea ori asculta ceea ce se va potrivi generației lor. Însă ei vor pierde ceva … pe EI.

Când citeam o carte, imaginaţia era dirijorul întregii simfonii: ea îmi arăta chipurile eroilor din cărţile citite pe nerăsuflate, tot ea le definea și vocile. Imaginația îmi desena decorurile şi costumele.

Când ascultam poveştile şi teatrul, EI, ACTORII, intrau în mintea şi inima mea, în viaţa mea cu toate ale lor. Cu inflexiunile vocilor, cu mobila probabil sărăcăcioasă din studioul în care se făceau înregistrările. Cu bucata de tablă lovită cu o lingură mare de lemn, pentru a reda zgomotul tunetului:) Cu fragmente de operă ori cu vodeviluri vesele acompaniind dramatismul poveștii. Preţ de o oră şi jumătate, nu eram singură în lumea mea.

Oamenii aceştia făceau să uit de mine şi mă purtau în lumea lor. Şi când mă întorceam de acolo, fie că ţineam capul sus, că îmi ştergeam boabele de lacrimi ori mă trezeam din visarea unei mari iubiri, eram gata să o iau de la capăt. Cu toate. Cu viaţa mea, uneori dramă, alteori comedie, încercând mai mereu să evit tragedia.

EI, ACTORII FĂRĂ CHIP, cum i-am numit pe vremea când nu le ştiam fețele de la teatrul TV ori de pe “google”, se vor pierde poate în negura timpului şi puţini din cei aflaţi în afara familiilor lor îşi vor aminti de ei peste 20 ori 40 de ani …

Eu însă mi-i amintesc acum şi în lista de dorinţe pe anul care vine, am pus şi salvarea poveştilor spuse de vocile și inimile lor.

Pe câţiva dintre acești MARI actori i-am menţionat mai jos, cred că pentru a nu-i uita şi eu, la bătrâneţe. Pe alții îi voi adăuga pe listă, ori de câte ori mi-i voi aminti.

Alexandru Repan, Adela Mărculescu, Sandu Sticlaru, Victoria Mierlescu, Silvia Chicoş, Horia Căciulescu, Sanda Toma, Radu Beligan, Carmen Stănescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Marcel Anghelescu, Alexandru Giugaru, Ion Lucian, Corado Negreanu, Costel Constantin, Damian Crâşmaru, Lucia Mureşan, Silvia Dumitrescu-Timică, Ştefan Radof, Radu Zaharescu, Virgil Ogăşanu, Octavian Cotescu, Ştefan Bănică, Emil Hossu, Dana Dogaru, Cornel Vupe, Ion Caramitru, Mihai Mereuţă, Florian Pittiş, Dumitru Furdui, Nicolae Gărdescu, Mircea Albulescu, Coca Andronescu, Vasilica Tastaman, Ion Finteşteanu.

De ce am scris articolul ăsta? Pentru că sunt atât de puţine lucruri care ne fac cu adevărat fericiţi în viaţă, lucruri care nu costă nimic şi care ne luminează uneori sufletul.

Cu riscul de a părea (deja:) demodată, va invit să ascultaţi, o dată în viaţă, măcar un fragment dintr-un teatru radiofonic ori dintr-o poveste “de vinil”.

Lebedele

http://www.copilasul.com/teatru/Hans%20Christian%20Andersen%20-%20Lebedele/index.php

D’ale carnavalului

https://www.youtube.com/watch?v=VOM1iEMfZI8

Prințul Fericit

https://www.youtube.com/watch?v=IFFyK-4jnmo

Laleaua neagră

https://www.youtube.com/watch?v=SHq8EM8Zsz4

Căpitan la 15 ani

https://www.youtube.com/watch?v=lYga9bdKOZM

Bolnavul inchipuit

https://www.youtube.com/watch?v=MnrW91nwVgo

David Copperfield

https://www.youtube.com/watch?v=DZyUppYGl2c

Tinerețe fără bătrânețe si viață fără de moarte

http://www.copilasul.com/teatru/Petre%20ispirescu%20-%20Tinerete%20fara%20batranete%20si%20viata%20fara%20de%20m/index.php

Trandafirul albastru

http://www.copilasul.com/teatru/Calin%20Gruia%20-%20Trandafirul%20albastru/index.php

Prinț si cerșetor

https://www.youtube.com/watch?v=JVxYmZFSja4

Mateiaș Gâscarul

https://www.youtube.com/watch?v=SaakoX7_nb4

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 25/07/2015 de în DE ÎNCEPUT şi etichetată , , .
Follow Un om cu întrebări on WordPress.com
%d blogeri au apreciat asta: